Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietatile drogurilor. Acestea erau folosite In cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, In scopuri terapeutice, dar si pentru a induce o stare de placere, avand In vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman.

Astfel, In urma cu circa 7.000 de ani, macul, din care se producea opiul si derivatele sale, era mentionat In tablitele sumerienilor din Mesopotamia.

Prin intermediul babilonienilor, proprietatile terapeutice ale macului sunt cunoscute apoi In Persia si In Egipt. Grecii si arabii utilizau opiul In scopuri terapeutice si ca analgezic pentru a calma durerea, tusea si diareea. In Grecia, macul era considerat un simbol al fecunditatii. Theofrastus (373-287 I.Hr.) mentioneaza o otrava preparata din cucuta si suc de mac, care ucide usor si fara dureri.

Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrat faptul ca mestecatul frunzelor de coca se practica Inca din anul 3.000 I.Hr., dinainte de aparitia Imperiului Incas, cocaina reprezentand un simbol sacru pe care zeul soarelui l-a daruit fiului sau, Marele Inca.

Tentatia de a ajunge la stari de euforie Isi are radacina In timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).

Planta

Cauzele care au dus la aparitia drogurilor au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste In regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri In forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, In secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata In mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un Inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care initial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au Inceput sa fie consumate In toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, In timp, a dus la profituri enorme scoase In afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins Intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, In timp, a devenit si consumatoare.Vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare In randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au Inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat In justitie, cat si In lumea medicala. Reactiile stangace si Intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator. Locuinta unui toxicoman este gura iadului - anti-camera mortii totale.

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt In realitate oameni bolnavi, ajunsi In stare de iresponsabilitate pentru faptele lor.

Marijuana, ecstasy, inhalante, cocaina, crack, amfetamine, halucinogene, heroina sau opiacee sunt droguri ilegale dar au fost Incercate de 1,7% dintre romani.

Daca se iau In considerare si medicamentele - tranchilizante, sedative, antidepresive - procentul romanilor care au testat drogurile ajunge la 8,6%. Procentele se traduc simplu - 1.300.000 de romani au testat pe pielea lor ce Inseamna substante interzise, releva un raport al Agentiei Nationale Antidrog. Si cum plaja de alegere este vasta, cel mai consumat drog este canabisul, Intr-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroina - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaina (In ambele forme - baza sau crack) - 0,1%.

Consumul de canabis este prezent In toate regiunile tarii. Desigur, cei mai multi fani, cu varste cuprinse Intre 15 si 64 de ani, sunt la Bucuresti - consumul Inregistrand aici un procent de 5,6%. Capitala este urmata de Transilvania - 1,3 % si Muntenia, Moldova, Banat-Crisana - 1,1%, Dobrogea cu 0,9% si Oltenia, cu 0,06%. Restul drogurilor - ecstasy, heroina, inhalante, amfetaminele si cocaina - sunt Incercate cu precadere de populatia tanara, Intre 15 si 34 de ani.